Vise

http://www.youtube.com/watch?v=PGw4c2YGGB8&feature=related

Cand visele ti se intampla, aproape ca nici nu mai sti care parte din tine era vis si care realitate.

Ratiunea nu mai poate face diferenta, pentru ca atat de mult ai visat, incat visul s-a strecurat pe furis in realitatea pe care ti-o inchipuiai si a devenit parte din tine, cu tine o data si, cu timpul, ai reusit sa o inabusi, pe ea, doamna de fier a constiintei, ce sta strajer la portile imaginatiei tale debordante, facandu-ti semn discret sa nu incalci limitele, impuse -cinic- tot de tine.
Aseara pe tot fondul oboselii, al beatitudinii sunetelor ce se spargeau ca picaturile de gheata in oglinda - in sala goala a filarmonicii, cu bratul tau ca sprijin pentru timpla, nici nu mai stiam daca eram prezenta cu adevarat langa tine sau eram parte din visul meu mai vechi in care noi doi ne sprijineam unul de altul in cautarea linistii supreme imbogatita de calmul muzicii.

Atat de multa puritate si calm.

Stateam langa tine si ma cufundam in vise suave.

Te-am luat de brat si ne-am purtat pasii impreuna pe starzile pustii ale orasului invelit in noapte, catre cafenele ce se zareau palide la colturi de bulevard.

Ma lipeam de tine, si frigul ma facea sa iti doresc caldura tot mai mult, era complicele tau, ma indemna catre trupul tau.

In lumina difuza a incaperilor, ne-am asezat unul langa celalalt, la o masa mica, rotunda, feriti de privirile curioase, ignorand total, cu lumea in spate si cu o parte a strazii in fata nostra, ca inaintea unui imens ecran de cinema. Si eu mi-am imaginat ca ar ninge si spectacolul ghetii s-ar derula chiar inaintea nostra, iar tu ai construit o fereastra imensa compusa din zeci de cadrane imbinate, in mansarda nostra, de unde am privi stropii de ploaie transformati in gheata.

Si ne-am dorit iarna. Ca pe ceva al nostru. Tainic. Launtric. Ca pe o aducere aminte de noi doi impreuna si de noi doi fiecare in parte, de copilarie, de miez de suflet, de clinchet de clopotei, de mirosul frigului, de caldura casei.

Am visat iarna ca pe o reintoarcere la reintregirea sufletelor nostre – doi - pe cand ne cautam de mici in jocuri de iarna, in rasul zglobiu si curat, in roseata feciorelnica a frigului din obraji, a aerului rece cu miros de gheata.

Am visat iarna ca pe o redescoperire a dualului, a celuilalt eu, ce iti faureste bulgari de zapada si ti-i aseaza alaturi in castele.

Am visat iarna ce va sa vina ca o promisiune de dragoste marturisita.

Si vinul era fierbinte si mirosea a mar si scortisoara...

M-ai indemnat sa inchid ochii si sa las tumultul strazii inapoia mea, in dosul usilor ce s-au inchis in spatele nostru, sa imi deschid mintea catre inainte si ea sa primeasca imaginile ce se nasteau din impletitura corzilor contrabasului, din clinchetul uneori spart in stropi de gheata, alteori prelung, vibrant, energizant, al vibrafonului.

Si am imaginat realitatea nostra ca un vis continuu ce ne rotea si rostogolea pe portativ.